Copiii si siguranta rutiera. Exemplul scandinav

*Urmeaza multe cifre si statistici, dar sunt necesare pentru a intelege ce inseamna educatie rutiera eficienta, unde ne situam in aceasta schema si spre ce ar trebui sa tindem.

Pare greu de crezut, avand in vedere ca in Romania importanta transportului copiilor intr-un scaun auto rear-facing este inca dezbatuta, dar acest dispozitiv a fost inventat in urma cu aproape 60 de ani! In 1963, Bertil Aldman, profesor la universitatea Chalmers din Gothenburg, Suedia, a creat primul prototip al scaunului auto pentru copii cu spatele la sensul de mers. Inspirat din pozitia astronautilor din misiunea Gemini, a gandit un dispozitiv care sa plaseze pasagerul in opozitie cu forta de acceleratie si de coliziune, oferindu-i astfel mai multa protectie.

Datorita inspiratiei lui Aldman, Suedia a inceput cercetarile in domeniul rear-facing intr-o perioada in care alte tari nici macar nu isi puneau problema transportului copiilor intr-un scaun auto. Iar acest lucru se vede clar si in momentul actual. Cu un numar redus de accidente auto si victime rezultate din coliziuni, Suedia pare sa fi stabilit un standard pe care ar trebui sa il urmeze si celelalte tari europene. Este lider international in materie de siguranta rutiera, in special in ceea ce priveste transportul copiilor.

In 2015, Uniunea Europeana a desemnat Suedia tara cu cele mai sigure drumuri.

Rear-facing si legislatia rutiera

In 1997, Suedia a implementat planul Vision Zero, cu scopul de a reduce la zero numarul victimelor pe sosele. Accidentele sunt inevitabile, astfel ca politicile au fost concepute pentru a diminua gravitatea evenimentelor rutiere: reglementari de trafic, limitarea vitezei, zone distincte destinate autovehiculelor, bicicletelor si pietonilor. Transportarea copiilor in dispozitive auto pozitionate cu spatele la sensul de mers este un factor care reduce semnificativ fatalitatea victimelor de varste mici. Testele de impact arata clar ca scaunele rear-facing ofera de cinci ori mai multa siguranta decat cele forward-facing. Un dispozitiv rear-facing poate reduce cu pana la 80% riscul de accidentare, in special in zona gatului, cap si coloana.

Contrar opiniei generale, parintii din Suedia nu sunt obligati sa foloseasca un dispozitiv rear-facing pana cand copilul implineste varsta maxima suportata de scaunele auto (4-6 ani). Este mai degraba o recomandare. Dar cu o traditie in rear-facing de peste 50 de ani, nu cred ca isi imagineaza cum altfel ar putea transporta copiii. Pentru ei este firesc, simplu. Este parte a culturii rutiere.

Modelul scandinav, preluat in intreaga lume

In anii recenti, modelul Suediei a fost preluat sub diferite forme si denumiri de alte tari din Europa, dar si de pe alte continente. Cele mai eficiente programe au fost observate tot in zona scandinava.

Norvegia a adoptat programul Vision Zero in 2002 si a urmat un parcurs exceptional in ceea ce priveste siguranta auto. Anul trecut, a inregistrat cel mai mic numar de decese in accidente auto. Mai mult, niciun copil nu a murit intr-un eveniment rutier. Asta si pentru ca cei mici calatoresc in scaune auto rear-facing pana la varsta de patru ani. Trecerea la booster se face, de asemenea, mult mai tarziu, dupa varsta de 8 ani, intre timp fiind recomandate scaunele forward-facing.

In Danemarca, scaunele auto rear-facing se folosesc pana la varsta de patru ani, iar apoi copiii pot folosi un booster pana la 140 cm. Protectia celor mici este garantata si in ale moduri: in timpul controalelor, politia se asigura ca scaunele pentru copii sunt utilizate corect si respecta reglementarile prevazute in lege. Rata anuala a fatalitatilor rutiere a scazut cu 66% din anul 2000 pana in 2018.

In Finlanda, copiii calatoresc in scaune auto rear-facing cat mai mult timp cu putinta, dar minim pana la trei ani. Autoritatile rutiere recomanda folosirea dispozitivelor care au trecut de Plus Test.

Si in Statele Unite ale Americii a fost lansat in 2016 un proiect federal asemanator, “Road to Zero”, prin care se urmareste eliminarea deceselor cauzate de accidente pana in anul 2050. In prezent, SUA inregistreaza aproximativ 38.000 de decese anuale ca rezultat al coliziunilor rutiere. In 2017, 22% dintre copiii cu varsta sub patru ani, implicati in accidente rutiere, nu aveau centura cuplata.

Romania si siguranta rutiera in randul copiilor

Sa revenim la drumurile noastre… care in 2017 inregistrau cel mai mare numar de accidente rutiere fatale din intreaga Uniune Europeana. Iar in 2018, Romania a fost tara cu cei mai multi copii decedati in accidente rutiere, raportat la numarul minorilor.

Un studiu observational realizat in Cluj Napoca a scos la iveala ca numai 67.4% dintre copii erau asigurati corespunzator, cu centura sau dispozitiv de transport. Si doar 14.8% dintre cei care foloseau un scaun erau pozitionati cu spatele la sensul de mers.

Un sondaj publicat de Politia Romana in 2019 concluzioneaza ca “portul centurii de siguranta este un comportament manifestat cu o foarte ridicata frecventa de catre o mare majoritate a conducatorilor auto, dupa cum sustin acestia; de asemenea, preocuparea pentru portul centurii de siguranta de catre copiii pe care ii transporta in autovehicul este prezenta foarte frecvent la cea mai mare parte a soferilor romani, potrivit afirmatiilor acestora”. Insa acelasi sondaj arata ca undeva intre 10 si 20% dintre soferi considera ca “in localitati, daca rulezi cu atentie […] portul centurii nu este necesar ori ca nu isi gaseste utilitatea pentru pasagerii de pe bancheta din spate”. Iar printre acei pasageri se intampla sa fie si copii.

Daca pana si utilizarea centurii este privita cu asemenea lejeritate, nu-i de mirare ca notiunea de rear-facing ocupa un loc atat de mic in preocuparea soferilor.

Organizatia Mondiala a Sanatatii a concluzionat ca folosirea unui dispozitiv de siguranta in transportul copiilor reduce riscul de deces cu pana la 60%. OMS spune de asemenea ca accidentele rutiere reprezinta principala cauza de mortalitate in randul copiilor si tinerilor cu varste intre 5 si 29 de ani.

Testul suedez

Nu este o surpriza ca Plus Test a fost dezvoltat tot de suedezi. Considerat unul dintre cele mai riguroase standarde de testare a dispozitivelor auto, acesta se deruleaza la o viteza mai mare si cu o forta a impactului crescuta fata de cerintele europene obligatorii.

• se efectueaza numai in Suedia

• testul se realizeaza la o viteza de 56.5 km/ora (normele europene cer 55 km/ora)

• singurul test care masoara fortele de coliziune exercitate asupra gatului

Toate scaunele auto testate prin Plus Test respecta standardele europene de siguranta. Insa nu toate scaunele omologate potrivit normelor UE pot trece testul suedez.

Niciun scaun auto pozitionat cu fata spre directia de mers nu a trecut pana acum Testul Suedez, din cauza fortelor exercitate asupra gatului in timpul unui impact, care ii pun pasagerului viata in pericol. Este un test voluntar, la care se poate inscrie orice producator de dispozitive de siguranta auto. Axkid, de exemplu, a testat mai multe modele: Axkid Minikid, Axkid Rekid si Axkid Move.

Sigur, rezultatele exceptionale ale Suediei se datoreaza unui ansamblu de factori care lucreaza impreuna: starea drumurilor, implicarea autoritatilor, politici publice eficiente, legislatie, cultura. Sunt multe lucruri pe care nu le putem influenta, dar decizia noastra, ca parinti, de a pune siguranta copiilor pe primul plan cantareste enorm. Iar primul pas este alegerea unui scaun auto rear-facing si folosirea lui pentru cat mai mult timp.